Adevărata PACE

Lumea care ne înconjoară este imaginea conflictului dintre bine și rău. În societatea noastră, fiecare așteaptă și dorește ceea ce este mai bine pentru sine și pentru persoanele apropiate: sănătate, prosperitate economică și legături afective. De aceea, luptă în fiecare zi pentru a-și asigura bunăstarea în toate aspectele vieții.

Dorințele și țintele noastre sunt, pe de o parte, atât rezultatul educației pe care am primit-o în sânul familiei, cât și al bagajului nostru cultural. Pe de altă parte, sunt oglindirea influențelor pe care le primim în fiecare zi prin prieteni, televiziune, internet și alți factori externi. De asemenea, ele depind de locul în care ne aflăm și de oportunitățile care ni se prezintă în fiecare moment.

Cine nu a auzit vorbindu-se de visul american? Există mulți oameni motivați de dorința de a-l împlini. Mulți au riscat tot ce aveau în încercarea de a-l îndeplini. Unii au reușit. Visul altora, însă, a fost spulberat din diferite motive. Cu toate acestea, toți au fost mișcați de același factor: îmbunătățirea condițiilor de viață pe acest pământ.

Sunt de admirat exemplele de oameni care apar în mass-media, care au reușit să-și împlinească visele. Ele sunt o sursă de inspirație pentru o generație fără modele de acest gen. O generație cu idei și o dorință puternică de a schimba lumea, care are nevoie de instruire pentru a învăța să-și stabilească prioritățile și să lucreze conform unor obiective stabilite. Exemplele de succes le oferă impulsul necesar în dorința de a-și atinge țintele.

Dar ce se întâmplă atunci când ai succes? Odată ce ai obținut ceea ce ți-ai dorit atât de mult, este posibil să te fi întrebat: „Și acum, ce urmează?”. Ai pus chezaș toate cărțile tale, în speranța de a găsi, în sfârșit, fericirea și, dintr-o dată, după ce ți-ai atins obiectivul cu efort, dedicare și sacrificiu, ești trist și dezamăgit. Ai experimentat vreodată acest simțământ de gol?

În ziua de azi, este din ce în ce mai greu să ne bucuram de tot ceea ce avem. În mod paradoxal, oamenii își doresc tot mai mult să aibă pace.

Ce este pacea?

Dicționarul Explicativ al Limbii Române definește termenul „pace” ca o „stare de bună înțelegere între popoare. Lipsă de tulburări, de conflicte, de vrajbă; armonie, împăciuire, înțelegere”.1

Definiția introduce alte două idei importante în ceea ce ne privește. În primul rând, vorbește despre o „stare”. În al doilea rând, vorbește despre lipsa de tulburări. Este posibilă obținerea unei stări de pace interioară? Se poate experimenta acest sentiment în permanență? Răspunsul la aceste întrebări este esențial pentru a putea argumenta alte chestiuni, cum ar fi: Este posibilă pacea în această lume?, deoarece este foarte greu să obții pacea globală fără liniștea interioară a fiecărui individ.

Ce condiționează pacea?

Evenimentele care apar la știri în fiecare zi nu reflectă întocmai ideea pe care o avem despre pace la nivel global. Pare a fi un ideal imposibil de atins, în ciuda acordurilor și tratatelor care au fost semnate de-a lungul istoriei.

Prin urmare, este esențială căutarea termenului „pace” în Biblie. Cuvântul lui Dumnezeu îl transmite într-un mod practic, prin numeroasele exemple de oameni care au ajuns să-l experimenteze după lupte interioare grele.

„«Cei răi n-au pace», zice Domnul” (Isaia 48:22). În acest verset, Dumnezeu face legătura între termenul „pace” și caracteristica cea mai contraproductivă pentru oameni: răutatea. Cine sunt „cei răi”? Oamenii tind să definească și să pună etichete altor oameni, crezând că ceilalți sunt întotdeauna mai răi decât ei. Astfel, cine citește acest verset, ca și când ar fi vorba despre interpretarea unui vis, are explicația pentru problemele vecinului, rezolvarea conflictului dintre frații din biserică sau tratamentul ideal pentru boala colegului său.

Partea interesantă a acestui tip de atitudine de responsabilitate gratuită pentru viețile semenilor este că nu se opresc să se uite la ele însele, în adâncul inimii, pentru a obține pacea interioară, ci continuă să-i considere răi pe partenerul de viață, copiii, prietenul, fratele de la biserică, și așa mai departe. Însă pentru a obține pacea interioară, trebuie să ne oprim o clipă și să recunoaștem faptul că răul este în propria ființă.

În ciuda teoriilor care neagă existența lui Dumnezeu, El este o realitate pentru toți credincioșii. Poate că existența Lui nu se manifestă așa cum așteptăm noi sau așa cum încercăm să o descriem, deoarece caracterizarea noastră depinde de percepția și experiența noastră personală. Cu toate acestea, realitatea și perfecțiunea Lui s-au exprimat într-o formă concretă în umanitatea lui Hristos pe pământ. Este greu de găsit o teorie care să justifice răutatea pe care omul a arătat-o de-a lungul istoriei în războaiele și conflictele politice care, chiar și astăzi, continuă să fie o realitate zilnică în multe țări, cum ar fi Siria, Irak și altele.

Este oare posibilă înțelegerea acestei manifestări înfricoșătoare ale unei ființe umane care pretinde a fi rațională, dar răspunde și justifică atrocitățile în numele celor mai demne idealuri umane? Este greu de înțeles, cu excepția cazului în care acceptăm că omul este rău de la căderea în păcat, moment în care și-a pierdut pacea. Și fără pace este greu sa trăim.

Cine dă pacea?

În numele păcii se fac nedreptăți, cuceriri cu orice preț, separări și multe alte rele pe care nici nu ni le putem imagina, pentru că, așa cum spunea Nicolae Iorga, „Istoria își bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se”. Secol după secol, cu mici modificări, societățile reproduc istoria. Caută pacea, fără să realizeze că o au la un pas. Poate că te întrebi unde. Mai aproape decât îți poți imagina.

Singura persoană de pe pământ care a avut pace deplină toată viața Sa a fost Isus. Nu a tânjit după ea, pentru că a trăit-o de la începutul vieții Sale pe pământ până la înviere.

A dat-o celor care au cerut-o, celor care aveau nevoie de ea. Chiar și în cele mai dificile momente ale vieții Sale, liniștea și calmitatea au umplut ființa Sa. Cine altcineva ar putea să ne învețe și să ne ajute să găsim pacea?

Analizând cu atenție viața lui Isus, vom găsi răspunsul la o întrebare populară: „De ce?”. Motivul este simplu: pentru că nu vrem. Pentru că o cerem și pretindem în schimb un produs personalizat care să se potrivească nevoilor noastre. Ne dorim o formă de pace, dar nu o acceptăm pe cea adevărată, care nu poate fi plătită cu bani; cea care nu poate fi obținută prin acorduri; cea care nu poate fi primită fără mărturisire și pocăință. Trăim zi după zi lipsiți de pace si aceasta se reflectă la nivel individual, familial, social, local, regional, mondial. În Ioan 14:27, Isus ne oferă pacea fără de care nu putem trăi o viață deplină în El: „Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte”.

Pacea lui Isus

Cum este pacea pe care Mântuitorul ne-o oferă? Este inactivă? Este o stare de liniște și o viață de bogăție? Din perspectivă interioară, da. Însă cu privire la ceea ce primim din exterior, lucrurile se pot complica. Isus este cel mai bun exemplu. El se bucura de pace și liniște deplină, de o relație de invidiat cu Tatăl.

Cu toate acestea, mulți dintre cei din jurul Lui trăiau pentru a-I îngreuna viața. În fața acestor circumstanțe, cum putem avea pace când nedreptățile nu fac altceva decât să se înmulțească?

„Fiecare locuiește în patria sa, dar ca stră- in; participă la toate activitățile cetățenilor buni și acceptă toate îndatoririle ca oaspeți în trecere. Orice pământ străin este patrie pentru ei și orice patrie este pentru ei un pământ străin. Ca toți ceilalți, se căsătoresc și au copii, dar nu-și abandonează copiii. Au în comun masa, dar nu patul. Trăiesc în trup, dar nu conform trupului. Își petrec viaţa pe pământ, dar cetăţenia lor este cea din cer. Ascultă de legile stabilite, dar prin modul lor de a trăi sunt superiori legilor. Îi iubesc pe toţi și sunt persecutaţi de toţi. Sunt necunoscuţi șitotuși condamnaţi. Sunt trimiși la moarte, dar prin aceasta ei primesc viaţa. Le lip-sesc toate, dar găsesc toate cu îmbelșugare. Sunt dispreţuiţi, dar în dispreţ își găsesc gloria lor. Sunt loviţi în numele lor bun și între timp se dă mărturie despre dreptatea lor. Sunt insultaţi și binecuvântează, sunt trataţi cu mârșăvie și răspund cu cinste. Deși fac binele, sunt pedepsiţi ca răufăcători; atunci când sunt pedepsiţi, se bucură, ca și cum li s-ar da viaţa. Iudeii luptă împotri- va lor, ca împotriva unui neam străin, iar păgânii îi persecută. Dar cei care îi urăsc nu știu să spună motivul dușmaniei lor”.2

Așa erau descriși primii creștini. Ei au avut pacea pe care Isus o dă fiecărei ființe care vrea să-o aibă. Aceasta este pacea care garantează bucuria în fiecare moment al vieții noastre, în ciuda dificultăților. Cu toate acestea, în viața de zi cu zi există puțini oameni care do- resc cu adevărat pacea pe care o dă Hristos. Nu așa cum o dă lumea, ci așa cum o oferă Cerul.

„Aceia care nu și-au umilit inimile înaintea lui Dumnezeu, recunoscându-și vinovă- ţia, nu au îndeplinit încă prima condiţie spre a fi primiţi de El. Dacă n-am experimentat lucrul acesta, n-am trăit acea pocăinţă de care nimănui nu-i va părea rău vreodată și dacă nu ne-am mărturisit păcatele cu o reală umilinţă și zdrobire de suflet, scârbiţi de nelegiuirea noastră, atunci nu am căutat cu adevărat iertarea păcatelor; și dacă niciodată n-am căutat-o, atunci niciodată nu vom găsi pacea lui Dumnezeu”.3

Pacea care biruiește frica

Una dintre cele mai mari probleme ale societății actuale este frica. Ne temem de a pierde controlul asupra situațiilor în care suntem implicați; ne temem pentru existența noastră în multe contexte și incertitudinea ne provoacă frică. Paulo Coelho a spus că pierdem multe lucruri din teama de a pierde. Și, de multe ori, ne lipsim de pace de teama de a pierde putere, influență, bani, statut social și alte comodități.

Ne aflăm astăzi la o răscruce de drumuri. Ce alegem? Pacea pe care ne-o pune la dispoziție Dumnezeu sau pacea pe care ne-o dă lumea? Societatea ne propune un fel de pace și ne oferă chiar și garanții pe viață, eliminând orice altă nevoie, în afara limitelor pe care le prevăd condițiile din „contractul” lor. Cu această ofertă, Îl elimină chiar și pe Dumnezeu. Însă Tatăl ne dă garanții mai bune, în vederea pregătirii pentru viața veșnică: „V-am spus aceste lucruri ca să aveți pace în Mine. În lume veți avea necazuri; dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea” (Ioan 16:33).

Nevoia de pace personală și colectivă este o realitate în lumea de astăzi. Vestea bună este că toți putem face ceva pentru a ne bucura de ea: „Mărturisirea păcatelor nu va fi primită de Dumnezeu dacă nu este însoţită de o pocăinţă sinceră și de reformă. Trebuie să se vadă o schimbare hotărâtă în viaţă; orice lucru care constituie o ofensă la adresa lui Dumnezeu trebuie dat la o parte. Aceasta va fi urmarea unei adevărate căințe, a unei adevărate păreri de rău pentru păcat”.4

Putem obține mult mai mult decât acea „stare de bună înțelegere […]. Lipsă de tulburări”.5 Putem experimenta adevărata pace în Hristos. Trebuie doar să punem teama și lipsa de încredere în mâinile Dumnezeului adevărat în care credem, Singurul în care putem avea încredere. Aceasta este cheia pentru a trăi în pace.

„Pace vouă!” (Ioan 20:19).

 

1 Dicționarul Explicativ al Limbii Române, consultat: 28 decembrie 2016.                                                   2 Autor Necunoscut, Sec. II-III, Scrisoare către Diognet.
3 Ellen White, Calea către Hristos, p. 37.
4 Ellen White, Calea către Hristos, p.39.
5 Dicționarul Explicativ al Limbii Romane, consultat: 28 decembrie 2016.

 

Întrebări pentru meditație și discuție

  1. Cum poți găsi pacea atunci când eşti copleşit de probleme? Gândeşte-te la exemple practice.
  2. Care crezi că este responsabilitatea ta în crearea ambientului de pace care ar trebui să existe în căminul tău?
  3. Eşti o persoană împăciuitoare? Cauți armonia cu persoanele care te înconjoară?

La Revista Adventista se reserva el derecho de aprobar, ocultar o excluir comentarios que sean ofensivos y que denigren la imagen de cualquier persona o institución. No se responderán consultas sobre este asunto. Serán aceptados en este espacio solo comentarios relacionados a noticias y artículos y no anuncios comerciales. Por favor, que tu comentario sea respetuoso y cortés con el autor y con otros lectores.